Unirea de la 1859 aniversare la 150 de ani

Unirea Munteniei cu Moldova, instaurarea României Mici ca un nou stat pe harta Europei, a însemnat “piatra unghiulară a existenţei noastre”, consideră scriitorul Fănuş Neagu, în opinia căruia “cele mai frumoase figuri din istoria modernă a României” sunt Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi şi tot grupul care a realizat “această minune incandescentă”.
“Cred că cele mai frumoase figuri din istoria modernă a României sunt Cuza, Kogălniceanu, Negruzzi şi tot grupul care a format această minune incandescentă, din care, mai târziu, avea să ia amploare România Mare. Cred că figura uriaşă a acestei ţări o reprezintă frumosul domn Alexandru Ioan Cuza şi lângă el cărturarul Kogălniceanu. Alături de ei doi l-aş înscrie în ordine imediată pe Costache Negruzzi, al cărui conac de la Mânjina, din judeţul Covurlui, servea ca act de revoltă şi de uneltire superbă tuturor revoluţionarilor. Şi, dacă trebuie să adăugăm poezia ca un corolar al Unirii, trebuie să spunem imediat că în această mare coroană a inteligenţei româneşti se înscrie Vasile Alecsandri”, spune Fănuş Neagu.

Potrivit cunoscutului scriitor, “astăzi, la o distanţă de 150 de ani, noi simţim încă acel mare eveniment ca fiind prezent în viaţa noastră de zi cu zi”.
“Trebuie spus însă că, atât Cuza, cât şi Kogălniceanu au întâmpinat foarte mari împotriviri. Cine a citit, de exemplu, ‘Amintirile’ lui Radu Rosetti, va vedea imediat cu câtă ură şi cu câtă duşmănie marii boieri întâmpinau actul Unirii, ca să nu mai vorbesc şi de mănăstirile dominate de călugării greci”, menţionează Fănuş Neagu.
În opinia sa, “Cuza, care a trecut ca un meteor, ca un fulger, ornând ţelul României pentru totdeauna, a fost figura tragică a acestei Uniri”.
“El a fost cel trădat. Frumosul domnitor a avut, probabil, nu probabil, ci în mod cert, şi scăderile lui. Scăderi care se explică în tinereţe şi printr-o viaţă mai zvăpăiată, de fiu de boier de la Moldova. Dar tot ce rămâne frumos de la Cuza este marea credinţă în poporul român. De aceea propun ca, acolo, pe Calea Victoriei, unde dăinuie şi astăzi casa în care, în noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Cuza a fost luat şi detronat, acea casă aparţinând Mariei Obrenovici, vila lui Cuza, să fie redată circuitului naţional, ca muzeu”, afirmă Fănuş Neagu.
El aminteşte că această vilă aparţine astăzi Grupului de Dialog Social şi unor instituţii “mai puţin sau mai mult importante, cum ar fi nişte librării care îşi scriu numele agramat, unor tipi care au pus mâna cu batjocură şi cu lăcomie pe acest palat”.
“Şi, deci, această casă care, prin timp, a cunoscut mai multe înfloriri şi decăderi – îmi amintesc că, aici, marele învăţat Tancred Bănăţeanu mi-a arătat cândva o extraordinară colecţie de ghioage de pe întreg cuprinsul ţării -, această casă să fie luată şi destinată ca Muzeu al trădării”, propune Fănuş Neagu, care mărturiseşte că 24 ianuarie se înscrie în inima sa de scriitor “ca o floare incandescentă”.
“Este bucuria ce-mi însoţeşte fiecare zi de iarnă. De aceea, subscriu întru totul la propunerile multor intelectuali ca 24 ianuarie să fie decretată de Parlament Zi de sărbătoare a unirii românilor în eternitate. Ar fi o reparaţie adusă peste timp marilor înaintaşi – Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri, Brătienii etc., etc. Cred că frumuseţea acestei zile trebuie să ne înnobileze sufletele şi să ne dea tăria să trecem prin toate escapadele şi capcanele duşmăniei care, din păcate, ni se întind aproape zilnic în epoca modernă”, conchide Fănuş Neagu.

Cred ca este foarte important sa ne amintim acele momente, pentru a pretui mereu valorile acestui popor minunat.

Caderea zidului Berlinului – 19 ani de la momentul istoric

Maine 9.XI.2008 se implinesc 19 ani de la momentul caderii zidului berlinez. Rememorarea momentului istoric este importanta pentru  a nu uita niciodata, partea intunecata a istoriei contemporane, care de cele mai multe ori se repeta doar ca actorii sunt altii. Este o poveste adevarata despre perioada dura a razboiului rece si care ne demonstreza faptul ca intotdeauna binele invinge raul. Ar trebui (noi politicenii) sa vorbim mai des despre istorie, tocmai pentru a nu mai repeta greselile trecutului. Azi am fost marcat de aceasta comemorare si mai jos va atasez un film elocvent. Cu speranta ca veti viziona filmuletul va doresc un sfarsit de saptamana placuta.